“Gândim la fel, simțim la fel, iubim la fel
Și nimeni nu are cum să ne doboare
Nici lumea nu mai pare mare,
Că noi gândim la fel, simțim la fel, iubim la fel
Te-am așteptat să vii o viață întreagă,
E un destin care ne leagă”
Așa a început Tabăra Spirit Liber, tabără destinată pacienților oncologici și nu numai. Pentru că, printre oamenii ăștia frumoși, am întâlnit și câțiva îngeri care nu sunt pacienți ci doar au un suflet mare și au înțeles cât de multă nevoie avem de ei.
Doamne Isa, când te-am auzit spunând că dacă mama ta ar fi avut un astfel de grup cum suntem noi, ar fi trăit dublu, mi s-au umplut ochii de lacrimi și am realizat cât este de importantă pentru mine Asociația Oameni Buni și cât sunt de norocoasă că am ajuns aici la începutul luptei mele cu cancerul.
Când am ajuns la început pe pagina Asociației, mi-au atras atentia 2 proiecte. Unul era cel legat de tabară iar altul era legat de picturile pe cicatrici oncologice, (On)Cool Art. Pare greu de înteles dinafară, dar cei ca mine sigur știu ce înseamnă să te agăți de astfel de lucruri. M-am focusat foarte tare pe tabara care urma să se întâmple din nou în luna mai a lui 2023. Îmi era teamă să nu se suprapună cu vre-un tratament sau cu vre-un examen și să nu pot merge și mi-am zis că indiferent ce, voi fi prezentă.
Și am fost. Și mi se pare un vis că a și trecut. Și abia aștept să fie din nou. Mi-e sufletul plin de energie acum, energie care îmi va ajunge multă vreme. Pentru cei ca noi, să fii printre oameni care te înțeleg, oameni care vibrează la fel, este un vis. Cine s-ar fi gândit că un diagnostic urât poate aduce împreună atâția oameni frumoși, poate crea prietenii, poate salva suflete!!! Credeam că diagnosticul ăsta este doar ceva crud și atât. Și acum știu cât de multe alte lucruri înseamnă.
Tare aș vrea să vă povestesc despre ce a fost vorba weekendul acesta. Am mers la Băișoara de vineri până duminică, împreună cu un grup mare și frumos de oameni. Fetele de la asociație ne-au pregătit foarte multe surprise plăcute. De la jocuri de socializare, de cunoaștere, de comunicare, pâna la foc de tabără, karaoke, dans și veselie. Toate într-o atmosferă pe care, dinafară, nu ți-o poți imagina.
Cînd am plecat, prietena mea a zis zâmbind, “Sorina, arată-le ce înseamnă distracția!” Ghiciti ce! Aproape că nu am făcut față, m-au învățat ele pe mine. În grupul ăsta, toată lumea trăiește la maxim clipa, toată lumea e fără inhibiții, toată lumea se simte înțeleasă, nimeni nu judecă pe nimeni.
Weekendul a început cu ceva tare frumos, a trebuit să extragem un bilețel pe care se afla numele cuiva din tabară. Provocarea a fost, ca pentru acel cineva, să fim un fel de înger păzitor zilele acelea, fără să ne dezvăluim identitatea, La final, s-au făcut dezvăluirile, nu înainte ca fiecare să spunem de cine ne-am simțit protejați, cine credem noi că ar putea fi îngerul nostru. Mi s-a părut o idee genială de a interacționa unii cu alții, de a încerca să fim buni și să facem viața celui de lângă noi mai ușoară pe parcursul șederii în tabără. Așa că, fiecare am fost răsfățați câte puțin și nu ne-am simțit nici o clipă singuri. Toate activitățile au fost astfel gândite, încât să ne cunoaștem cât mai bine, să avem nevoie de echipă ca să putem duce taskurile la bun sfârșit, să înțelegem cât de important este să știm să comunicăm repede și eficient. La fel ca în viața reală, dacă nu comunici corect nu obții răspunsurile dorite și, din păcate, poate nu obții soluțiile de care ai neapărată nevoie.
Aș striga în gura mare către toți cei care se luptă cu un astfel de diagnostic: HAIDEȚI CU NOI. Este loc pentru toată lumea și, cu cât comunitatea asta va crește, cu atât noi vom fi mai puternici. Aici găsești răspunsuri la toate întrebările, aici vei fi ajutat, direcționat unde ai nevoie. Aici precis găsești pe cineva care a făcut un tratament asemănător, care a avut nevoie de aceleași investigații, care a fost la fel de pierdut și nu a știut încotro să o apuce, dar care acum, te poate sprijini și ajuta pe tine, care poate ești la început, ești dezorientat și nu știi încotro să o apuci .
Comunitatea aceasta nu este doar despre cei care trec prin boală ci este și despre aparținătorii celor care trec prin boală, este despre cei ale căror suflete rezonează cu cei care trec prin boală, este despre cei care pot să ajute și care pot să aline, care pot să pună umărul ca să creștem, să ne dezvoltăm, să auzim cât mai multe povești de succes.
Am mai scris despre asta în primele episoade. Până acum 9 luni, credeam că între cancer și moarte este semnul egal. Și am auzit asta și în tabara asta, că nu doar eu credeam asta. Și acum știu exact că nu este așa. Este vorba despre viață, despre viață trăită la maxim de potențial, în prezent, cu tot sufletul. Da, se moare din cancer, așa cum se moare și din alte boli și pentru că, până la urmă, acolo vom ajunge cu toții. Dar sunt muuuult mai multe povești de succes decât triste, sunt mult mai mulți oameni care au supraviețuit, care duc o viață normală, care au ani de zile de la lupta lor și care duc o viață mult mai plină decât înainte.
Și da, cred cu tărie că asta înseamnă Asociația Oameni Buni, înseamnă viață, speranță, alinare, ajutor, veselie, prietenie, dragoste, sprijin.
Comments